Brasovenii vor sti despre ce vorbsc. Ceilalti vor da o fuga pana acolo sau vor intelege ca tocmai s-a mai destramat un mit. Ma plimbam prin acest oras mult laudat. Turul nu putea fi complet daca nu treceam si pe langa nu mai stiu exact care dintre turnuri. De cum am ajuns in zona mi-am spus ca am reusit, in sfarsit, sa vad ceva frumos in Brasov, ceva ce nu am mai vazut prin alte orase. In dreapta un zid inalt, destul de bine conservat, in dreapta munte strajuit de copaci cu trunchiuri contorsionate, iar pe mijloc o alee pentru pietoni si un firicel de apa de-a dreptul incantator. Puteam vedea in el si cel mai mic pai, la fel cum putea vedea pietricelele in culori fascinante. Recunosc sincer ca nu as mai fi plecat de acolo. Susurul apei era fascinant, linistitor, verdele copacilor ma atragea, insa mirosul... Desi parea ca firicelul de apa curge la vale ca orice alta apa curgatoare, mirosul pe care il imprastia in jur te facea sa crezi ca ai ajuns la balta. Pana si unui pescar inrait i s-ar fi parut greu de suportat izul raspandit de acest firicel de apa din Brasov. Eu nu am putut surprinde in fotografie decat claritatea apei,
nu si mirosul. :)))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu